Gheorghe Iancu

 

Gheorghe Iancu – Coregraf

Născut la Bucureşti, Gheorghe Iancu a absolvit Liceul de coregrafie din Bucureşti. S-a format profesional sub îndrumarea unor mari maeştrii ai dansului, precum Constantin Marinescu (pregătirea clasică) şi Miriam Răducanu (mişcare modernă şi contemporană). Elev fiind, a câştigat două medalii la Concursul Internaţional de la Varna. S-a perfecţionat cu maestrul Semionov de la Teatrul Bolşoi din Moscova şi cu maestrul Omrihin de la Teatrul Kirov (actualmente Mariinsky) din Sant Petersburg.

Imediat după absolvirea liceului, a devenit solist al baletului bucureştean, debutând la 18 ani (stagiunea 1976-1977), în Lacul lebedelor, Floarea de piatră, Giselle şi Don Quijote. A dansat alături de cele mai mari balerine ale scenei româneşti: Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Elena Dacian, Cristina Hamel, Aura Rotaru, Alexa Mezincescu;
În stagiunea 1976-1977, a realizat mai multe producţii de dans modern împreună cu Miriam Răducanu, la Teatrul Ţăndărică şi la Teatrul Naţional.

Publicul italian a început să-l cunoască din reprezentaţiile avute în cadrul Companiei teatrale a Lilianei Cosi şi a lui Marinel Ştefănescu, dar consacrarea sa a avut loc datorită întâlnirii cu Carla Fracci. Împreună au stabilit o legătură artistică importantă, dansând în majoritatea teatrelor italiene şi internaţionale precum Teatrul Scala din Milano, Covent Garden din Londra, Teatrul Bolşoi din Moscova, Opera din Berlin, Opera din Roma, Teatrul La Fenice din Veneţia, Arena din Verona, San Carlo din Napoli, Teatrul Colon din Buenos Aires, Opera din Monte Carlo, Opera din Rio de Janeiro, Teatrul Massimo din Palermo, dar şi în cadrul Festivalului de la Spoletto, precum şi la Paris, Tokio, Osaka.


Invitat ca oaspete de seamă, a colaborat cu companii de balet ale unor teatre de prestigiu precum Hamburg Ballet al lui John Neumeier, Baletul din Stoccarda, Baletul din Berlin şi din Munchen. A dansat împreună cu Eva Evdokimova, Marcia Hydée, Monique Loudières, Birgitte Keil, Lynn Charles, Luciana Savignano, Oriella Dorella, Donna Wood.

A participat la spectacole de gală alături de Rudolf Nureev, Patrick Dupont, Paolo Bortoluzzi, Vladimir Vassiliev, Fernando Bujones, Marin Boieru, Margot Fonteyn, Alicia Alonso, Daniel Ezralow, David Parson.
Gheorghe Iancu are un repertori vast, care include interpretări diverse, de la cele clasice la cele moderne, şi a colaborat cu cei mai prestigioşi coregrafi din lume. A dansat peste patru sute de spectacole Giselle, în diferite versiuni.

Relaţia sa cu Teatrul Scala este una specială, artistul dansând acolo peste 20 de stagiuni în roluri precum Giselle, Don Quijote – coregrafia de Rudolf Nureev, La Sylphide – coregrafia de August Bournonville, Romeo & Juliet – coregrafia de John Cranko, The Lady and the Fool – coregrafia de John Cranko, La fille mal gardée – coregrafia de Heinz Spoerli, Les Sylphides – coregrafia de Michail Fokin, La vedova allegra – coregrafia de Chrissie Hynde, Signorina Giulia – coregrafia de Birgit Cullberg, Medea & Lulu – coregrafia de John Butler, L’apres midi d’un faun – coregrafia de Amedeo Amodio şi Vaclav Nijinski, Il furioso all’isola di Santo Domingo – coregrafia de Micha van Hoecke.

Printre numeroasele coregrafii pe care le-a realizat se remarcă Riccardo III (în care a interpretat rolul titular şi cu care a câştigat premiul Danza & Danza pentru cea mai bună noutate a anului 1995), Synthesis (spectacol inspirat şi dedicat lui Oscar Schlemmer şi lui Bauhaus), Le tre sorelle de Anton Cehov, La storia di una Gabbianella e del Gatto che le insegnò a volare de Luis Sepùlveda şi Il piccolo principe – coregrafii create pentru Giorgio Strehler şi reprezentate la Teatrul Mic din Milano.

Extraordinară a fost colaborarea cu regizorul teatral Pier Luigi Pizzi, pentru care a realizat, în 1997, coregrafia operei Macbeth de Giuseppe Verdi, pentru inaugurarea stagiunii de operă de la Arena din Verona. Pentru Teatrul Comunale din Bologna a creat şi interpretat, alături de Carla Fracci şi Roberto Bolle, coregrafiile spectacolelor Don Sebastien de Gaetano Donizetti.

În 1999, a realizat coregrafia operei Aida de Giuseppe Verdi pentru Arena din Verona, Moarte la Veneţia de Benjamin Britten pentru Teatrul Carlo Felice din Genova, a dansat şi recitat alături de Laurent Terzief în Le Martyre de St Sebastien la Teatrul Massimo din Palermo.
În 2000, s-a ocupat atât de regia, cât şi de coregrafia spectacolului Peter Pan în vederea debutului la Teatrul Mic din Milano şi a dansat în rolul Nijinski cu Carla Fracci în Il diario di Nijinski, fiind şi autorul coregrafiei.

În stagiunea 2000-2001, a semnat coregrafiile pentru opera Moarte la Veneţia în regia lui Pier Luigi Pizzi, la Teatrul Carlo Felice din Genova şi la Teatrul Comunal din Florenţa.

A câştigat premiul Danza & Danza, cu baletul Donne creat pentru Maggio Musicale Fiorentino, ca cea mai bună creaţie a stagiunii 2002 şi a primit, în ţara lui natală, România, titlul de Cavaler al Republicii, atribuit pentru merite artistice.

Pentru inaugurarea stagiunii teatrului din Veneţia, a semnat coregrafia pentru Thaïs în regia lui Pier Luigi Pizzi.
În 2003, a creat pentru Maggio Musicale Fiorentino un nou aranjament al baletului Shéhérazade şi a participat la Festivalul din Cividale del Friuli cu o nouă coregrafie a spectacolului I Trionfi de Francesco Petrarca pe muzica lui Luciano Berio în care a dansat împreună cu Letizia Giuliani. La Festivalul din Todi a semnat coregrafia spectacolului Ovo, pe muzica lui Peter Gabriel, în care a dansat împreună cu Carla Fracci şi Alessandro Riga.

Pentru Teatrul La Fenice a realizat coregrafia pentru opera Le Domino noire de Daniel François Esprit Auber, care a inaugurat stagiunea 2003 şi în 2004 – Les Pêcheurs des perles de Georges Bizet, în regia lui Pier Luigi Pizzi, în care a dansat împreună cu Letizia Giuliani.

În 2005, a semnat coregrafia celebrei Danza delle ore în opera La Gioconda de Amilcare Ponchielli, în regia lui Pier Luigi Pizzi, la Arena din Verona şi apoi la Teatrul Liceu din Barcellona şi la Teatrul Real din Madrid.

În 2006, în cadrul festivalului de operă de la Teatrul Sferisterio din Macerata, a continuat colaborarea cu Pier Luigi Pizzi, realizând o nouă producţie pentru spectacolele Macbeth, Aida, Turandot.

În 2007, a debutat în Petruşka, la Operă din Roma, a debutat în L’apres midi d’un faun în coregrafia lui Nijinski, la Ancona, a dansat în Noutatea zilei de Paul Hindemith, iar la Teatrul Real din Madrid a remontat La Gioconda. Tot în 2007, a făcut parte din juriul talent-show-ului realizat de Maria di Fillipi.

Dintre proiectele următoare fac parte montarea spectacolului Orfeu de Claudio Monteverdi la Teatrul Real din Madrid, Moarte la Veneţia de Benjamin Britten la Teatrul La fenice din Veneţia, Aida de Giuseppe Verdi pentru Jocurile Olimpice de la Beijing, Carmen de Georges Bizet la festivalul de la Macerata, Văduva veselă de Franz Lehar la Teatrul Scala din Milano.

Pentru ianuarie 2009, Gheorghe Iancu pregăteşte reîntoarcerea la Bologna cu producţia Visul unei nopţi de vară de Benjamin Britten.

 Posted by at 2:25 pm

  One Response to “Gheorghe Iancu”

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(necesar)

(necesar)